Într-o zi Bulă îi vede păsărica maică-sii când ieşea de la duş şi o întreabă:
– Mamă, ce e asta?
Maică-sa ruşinată:
– Oh, Bulişor, ăsta e buretele meu negru de spălat.
Câteva zile mai târziu, Bulă varsă un pahar de lapte pe podea şi strigă:
– Mami, adu-mi repede buretele ăla negru să curăţ podeaua!
Maică-sa, luată pe nepregătite răspunde:
– L-am pierdut, dragă…
Nu trec câteva zile şi Bulă strigă disperat prin casă:
– Mami,mami, ţi-am găsit buretele!
– Unde, dragă?
– E la vecina, se şterge tata pe faţă cu el…
Doamna Maria le povesteşte copiilor despre fotografiile făcute la şcoală: – Uitaţi-vă, peste 20 de ani o să luaţi albumul în mână, o să vă uitaţi la fotografii şi o să spuneţi: „Aceasta e Ileana – acum e medic, acesta e Alex – acum e om de afaceri…” Bula intervine: „Asta e doamna Maria – a murit demult…”
Într-o zi vine Bulă la şcoală cu ochii vineţi. Profa îl întreabă: Ce-ai păţit, Bulă, de ai ochii vineţi? – Păi, eram în autobuz şi în faţa mea era o femeie căreia îi intrase fusta în fund şi i-am scos-o. Şi, de asta, ea mi-a învineţit ochiul stâng. – Dar dreptul, întreabă profa. – Păi, daca am văzut că nu-i convine, i-am pus fusta la loc.